Telefonul suna, dar nimeni nu raspundea... Ma intrebam ce s-a intamplat...Ei nu ii sta in fire sa nu raspunda la telefon. In fine..asta este.. Am ramas singura, doar cu EL cu care nu voi vorbi niciodata. Am pornit masina si m-am indreptat spre casa; nu eram in apele mele...TOtul se invartea cu mine. M-am grabit spre casa, am pus de mancare animalelor si m-am trantit in pat. Am inceput sa transpir foarte rau, aveam febra. Imaginile din cap isi gasisera loc de joaca in amintirile mele. Era dureros, parca un cutit ma injunghia in viecare punct al corpului. Lacrimile mi se prelungeam pe fata. Imaginea lui nu imi parasea constiinta, imi zicea mereu:
"Nu incerca sa ma uiti, caci te vei rani singura"
Am tot incercat sa ma trezesc, nu puteam... Ma gandeam la cuvintele lui, si incepeau sa aiba sens. Avea dreptate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu